Limba română, în real pericol! Ne mândrim cu ea dar folosim ca nişte snobi romgleza! Urmăresc cu surprindere de ceva ani cum limba română nu mai poate exprima lucruri sau stări și atunci folosim cu mare plăcere, ba chiar cu mândrie, cuvinte provenite din limba engleză. Suntem chiar în situația în care în unele domenii (IT, afaceri) pur și simplu nu ne putem înțelege dacă nu cunoaștem engleza. Și uite așa, din acest mix nefericit, s-a născut romgleza, viitoarea limbă oficială în România!
Afișul de mai sus, văzut și fotografiat de mine într-un magazin, m-a făcut să înțeleg că lupta este pierdută, un nevorbitor de lb. engleză pur și simplu nu îi înțelege conținutul. Mai trist e că reclama se adresează copiilor. Cel mai des, folosim englezisme chiar dacă avem un echivalent în lb. română, însă folosim cuvântul englezesc cu degajare, natural, de parcă ne-ar fi rușine cu limba noastră. Business, job, weekend, voucher, manager, speaker, hypermarket, marketing, target, shopping, computer, laptop, download, upload, slot, display, subwoofer, soundbar, player, happy, bored, sunt doar câteva din exemple. Cumpărăm aparate foto DSLR, mirrorless sau bridge, ni se pare absolut normal să le spunem chiar așa, în limba lui Shakespeare. Dacă vrei să cumperi ceva de pe emag și nu știi engleza, ești mâncat. Mergi la cumpărături ca vita la abator. Am râs noi de Pruteanu, dar ceea ce a spus despre metamorfozarea limbii române în romgleză a spus foarte bine.
În alte domenii situația este absolut dezastruoasă, de exemplu în IT pur și simplu nu avem echivalențe în limba română! Harddisk, mouse, router, online-offline, dar nici cu industria auto nu mi-e rușine, airbag, ABS și alte abrevieri din 3 litere pe care le folosim așa cum sunt în engleză. Ce să mai zic de smartphone… folosim zilnic acest cuvânt de parcă ar fi un cuvânt strămoșesc, de origine dacă. Adoptăm fără să clipim sloganuri în engleză, uitați-vă la un calup de reclame la televizor și veți observa că aproape toate reclamele conțin cuvinte sau sloganuri în engleză.
Desigur, odată cu globalizarea, acest fenomen a apărut în toate țările. Soluția este foarte simplă, nu trebuie decât să ne uităm puțin spre vest, spre țara vecină și prietenă. Acolo există o comisie PERMANENTĂ de profesori și academicieni, care toată ziulica nu fac altceva decât să caute cuvinte noi sau să echivaleze unele denumiri din engleză în maghiară. Dacă un copil de la naștere aude doar englezisme, i se va părea si lui normal să vorbească romgleza cu naturalețe. Trebuie să învețe încă din grădiniță că mouse-ul se numește șoarece iar smartphone-ul se numește [inserează propunerea ta aici], astfel limba română se va păstra și chiar se va îmbogăți cu noi cuvinte. Ar fi cazul să se înființeze o comisie asemănătoare și la Academia Română, asta desigur dacă nu vrem ca peste 50 de ani să vorbim romgleza.
Oricum mi se pare hilar ca un popor atât de mândru de originile sale și de limbă să renunțe atât de ușor la ea. Merg conaționalii noștri pe meleaguri străine, unde stau între români, lucrează cu români, totuși în 6 luni uită limba română, vin acasă și nu mai găsesc cuvintele. Ba chiar dacă stau doar 2 săptămâni în vizită, vin acasă cu accent puternic spaniol, italian sau englezesc, după caz…